Toolkit

I. Informații generale
Legislație
Structura administrației electorale
II.  Cum se desfășoară ziua votului
și la ce să fii atent [🚩]
Pasul 1: Ajungi în zona secției de votare.
Pasul 2: Intri în secția de votare
III.  Ce se întâmplă în spatele cortinei
IV. Contravenții
V. Infracțiuni electorale

I. Informații generale

^ Mergi sus, la cuprins

Legislație:

⚖️ Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente
⚖️ Ordin nr. 2.009/2020 privind stabilirea unor măsuri și acțiuni de sănătate publică necesar a fi respectate pentru desfășurarea în siguranță a procesului electoral;
⚖️ Hotărârea nr. 24 din 17 noiembrie 2020 privind unele măsuri pentru buna organizare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020;

Ce se întâmplă pe 6 decembrie? Ce votăm?

Pe 6 decembrie au loc alegerile parlamentare. Odată ce intrăm în secția de vot, vom primi câte un buletin de vot pentru a alege: 

DeputațiiSenatorii

Ce e aia o circumscripție electorală?

Pentru alegerile parlamentare:

Fiecare județ va fi o circumscripție electorală. Pe lângă cele 41 de circumscripții, va mai fi constituită o circumscripție la nivelul Bucureștiului și una pentru cetățenii din afara țării.

Votul: cine, ce, unde, cum și pe ce se votează

^ Mergi sus, la cuprins

Oricine are dreptul de a o face, adică:  
  • cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani (inclusiv cei care o împlinesc în ziua votului); 
  • cetățenii români care nu au fost puși sub interdicție sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă; 
Votantul e legat de circumscripție, prin domiciliu sau reședință. Așadar, se poate vota doar la secția la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reședință.  🚩 Dacă există alegători care nu se găsesc pe listele electorale permanente, aceștia vor fi înscriși pe listele electorale suplimentare dacă fac dovada cu actul de identitate că au domiciliul sau reședința pe raza secției de votare la care s-au prezentat la vot.
Dacă ești cetățean român cu domiciliul sau reședința în România și te afli în ziua votării în țară poți vota cu:
  • cartea de identitate;
  • cartea electronică de identitate;
  • cartea de identitate provizorie;
  • buletinul de identitate;
  • pașaportul diplomatic;
  • pașaportul diplomatic electronic;
  • pașaportul de serviciu;
  • pașaportul de serviciu electronic;
  • carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.
IMPORTANT! Potrivit art. 1 din Decizia nr. 35/2020 a Biroului Electoral Central (BEC), alegătorul care deține un act de identitate dintre cele prevăzute de lege, al cărui termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020, își poate exercita dreptul de vot la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 în baza acestuia.
Fiecare alegător figurează în Registrul electoral o singură dată, fiind arondat la o singură secţie de votare. În listele permanente sunt cuprinși alegătorii arondați la secția de votare respectivă, așa cum apar în Registrul electoral. Informațiile din Registrul Electoral sunt comunicate de către Direcțiile pentru Evidența Persoanelor.   

Listele electorale suplimentare sunt întocmite în ziua alegerilor și conțin: 
  • persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza secției de votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă;
  • persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au reședința pe raza secției de votare respective, însă nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință;
  • persoanele care în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își au domiciliul sau reședința și care fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă;
  • membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă;
  • persoanele însărcinate cu menținerea ordinii sau cu verificarea dispozitivului de menținere a ordinii, dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă;
  • candidații, dacă aceștia candidează în circumscripția electorală respectivă.
 

^ Mergi sus, la cuprins

Rolul cetățeanului-observator

^ Mergi sus, la cuprins

Pentru că anul acesta situația impusă de pandemie face ca observarea alegerilor să fie puțin mai dificilă, dar la fel de necesară, credem că fiecare cetățean, echipat cu niște cunoștințe de bază legate de procesul electoral, poate fi el însuși un observator la vot.

Cum poți tu, cetățeanul, să fii observator la vot, chiar și fără acreditare?

Așa cum spune și numele, rolul unui observator este de a observa și de a fi vigilent, lucru pe care îl putem face fiecare dintre noi, chiar dacă nu observăm alegerile 24 de ore în secția de votare. Așa cum îi stă bine unui cetățean implicat, un prim pas este cunoașterea legii, lucru care o să te ajute în depistarea eventualelor alarme 🚩 (red flags) pe care poți să le depistezi din momentul în care intri în curtea secției de votare. 

Ce nu poți face din rolul de cetățean-observator:

Nu poți interveni în niciun mod în procedurile electorale, nici ca cetățean, nici ca observator acreditat, nici ca cetățean-observator;		Ce poți face din rolul tău de cetățean-observator:

Poți sesiza președintele biroului electoral al secției de votare în cazul în care constați existența unor neregularități. Îți recomandăm ca mai întâi să-i atragi atenția verbal, respectuos, iar mai apoi, în cazul în care nu este primită cu receptivitatea sesizarea ta, poți face o sesizare scrisă. Modele găsești la sfârșitul ghidului. În schimbul sesizării, primești neapărat un număr de înregistrare. 

⚠️ În momentul raportării de nereguli este important să menționați dacă ați fost implicat direct sau ați văzut incidentul sau ați aflat de la un terț. 

⚠️ Pentru a filma sau fotografia în secția de votare, solicitați acordul președintelui biroului electoral al secției de votare.

Structura administrației electorale
  • este instituția care se ocupă de organizarea alegerilor și a referendumurilor;
  • gestionează finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale;
  • poate emite hotărâri;
  • gestionează Corpul Experților Electorali și Registrul Electoral;
Este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și 11 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților. Câteva dintre atribuțiile BEC:
  • Adoptă regulamentul privind organizarea și funcționarea birourilor electorale;
  • Are grijă ca dispozițiile legale privitoare la alegeri să fie respectate și aplicate în mod corect pe întregul teritoriu;
  • Soluționează contestațiile care nu intră în sfera de competență la birourilor electorale de circumscripție sau a instanțelor judecătorești;
  • Primește procesele verbale întocmite de birourile electorale; 
  • Potalizează rezultatele la nivel național;
  • Soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor;
Birourile electorale ale municipiului București și cele ale județelor:
  • La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripții electorale se constituie un birou electoral de circumscripție format din 3 judecători, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și din cel mult 12 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, conform prezentei legi, în circumscripția electorală respectivă.
  • Biroul electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării are sediul în municipiul București.
Se organizează la nivelul sectoarelor municipiului București și sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și din cel mult 8 reprezentanți ai partidelor politice parlamentare și Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale membre ale acestuia.
Birourile electorale ale secțiilor de votare (BESV): Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, care sunt de regulă magistrați sau juriști, și cel mult 8 reprezentanți ai partidelor politice parlamentare și ai Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale membre ale acestuia care participă la alegeri. Birourile electorale ale secțiilor de votare nu pot funcționa cu mai puțin de 5 membri. În ziua votului voi veți interacționa cu BESV. Iată, pe scurt, câteva dintre atribuțiile lor:
  • Ei sunt cei care primesc de la primari listele electorale permanente;
  • Primesc buletinele de vot, ștampila de control, ștampilele cu mențiunea  „VOTAT”;
  • Au grijă ca totul să decurgă în ordine în secția de votare și în jurul acesteia, și iau toate măsurile de ordine în acest sens;
  • Rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
  • Întocmește procesul-verbal de la sfârșitul zilei;

⚠️ În cazul în care în secția de votare se întâmplă ceva dubios și suspectezi că se încalcă legea, iar biroul electoral al secției de votare nu este prea cooperant, poți apela la Biroul electoral de circumscripție județeană (BEJ) / a municipiului București, deoarece, conform uneia dintre atribuțiile sale, biroul urmărește aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripțiile electorale din cuprinsul județului, respectiv al municipiului București.

ℹ️ Datele de contact ale birourilor electorale de circumscripție sunt aici. 

II. Cum se desfășoară ziua votului și la ce să fii atent
[🚩]

^ Mergi sus, la cuprins

⏲️ Votarea începe la ora 7:00 și se termină la ora 21:00. În străinătate se votează și pe 5 decembrie între 7:00 și 21:00 ora locală.

La ce să fii atent când ajungi în zona secției de votare

După cum prevede legea, campania electorală „începe cu 30 de zile înainte de data desfășurării alegerilor și se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00”. 🚩 Asta înseamnă că, în ziua votării, atât în secția votare, cât și în jurul acesteia, nu ar trebui să vezi nici urmă de afișe, nici oameni care se sfătuiesc pe la colțuri cu cine să voteze. Cumva, trebuie să ne prefacem cu toții că nu știm de ce suntem acolo. Direct răspunzător de îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip, atât din și de pe clădirea sediului sediului de votare este președintele secției de votare, care este obligat să dispună îndepărtarea materialelor de propagandă electorală. După ce solicită îndepărtarea acestora, persoanele desemnate de primar trebuie să le îndepărteze în cel mult 2 ore de la comunicare. Dacă (mai) vezi afișe propagandistice prin jur, adu-i aminte respectuos președintelui biroului electoral că nerespectarea acestor prevederi constituie contravenție. De asemenea, dacă președintele BESV (biroului electoral al secției de votare) nu acceptă sugestia pe care i-ați făcut-o, vă puteți îndrepta către birourile electorale de circumscripție. Birourile electorale de circumscripție sunt înființate la nivel de comună sau oraș, și în București, inclusiv la nivel de sector.
🚩 Înainte să intri în secția de votare, poți să fii atent dacă, în jurul secției de votare, până la 500 de metri, sunt oameni care sfătuiesc alegătorii să voteze sau să nu voteze anumite partide politice / alianțe politice / candidați independenți.

 ℹ️ Președintele secției de votare este direct răspunzător de ceea ce se întâmplă în jurul secției, având autoritate pe o rază de 500 de metri în jurul secției

    Așa că atrage-i atenția despre problemă. El la rândul lui, trebuie să le atraga atenția persoanelor în cauză că, prin oferirea acestor tipuri de sfaturi, comit o contraventie. De asemenea, spune-i și dacă vezi indicii despre acțiuni de intimidare a alegătorilor. 
🚩 Ce trebuie să știi legat de asta este că, în ziua votării, comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanță de 500 de metri în jurul secției de votare este interzisă. Dacă vezi ceva suspect, anunță președintele secției de votare și adu-i respectuos aminte de această prevedere legală și, de asemenea, că faptul că e contravenție.
🚩 Oricât de nedrept ți s-ar părea, turismul electoral nu apare definit expres în lege. Unul dintre motive ar fi faptul că uneori e greu să dovedești dacă un autobuz plin de oameni se întâmplă să se fi organizat singuri să vină împreună la vot sau opțiunea lor la vot a fost cu adevărat coruptă. Cu toate acestea, fapta nu rămîne în afara legii, de aceea avem infracțiunea de corupere a alegătorilor.    
Dacă suspectezi că există motive rezonabile pentru care să crezi că mai multor oameni le-au fost oferiți bani sau alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze cu cineva sau să nu voteze, sesizează poliția locală în legătură cu acest incident sau fă o sesizare la biroul electoral județean. De asemenea, urmărește și documentează activitatea pe un termen mai lung și notează numerele de înmatriculare.
🚩 Dacă observi că cineva este împiedicat, prin orice mijloace, să-și exercite dreptul de a alege, să știi că fapta este infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

^ Mergi sus, la cuprins

La ce să fii atent când intri în secția de votare

Fie că ești alegător sau observator, trebuie să ți se dea o mască de protecție.  🚩 Uită-te în jur și încearcă să bifezi câteva lucruri cu privirea:
  • Poartă măști membrii biroului electoral și operatorul de calculator?
  • Sunt păstrate măsurile de distanțare socială?
  • Sunt suficiente cabine, urne și ștampile de votare?
În secția de votare trebuie să existe materiale dezinfectante, măști de protecție pentru membrii BESV și operatorii de calculator. Fiecare membru al biroului electoral al secției de votare și operator de calculator beneficiază, de regulă, de câte 5 măști de protecție și 5 perechi de mănuși. Președintele BESV este direct răspunzător de respectarea măsurilor sanitare de către membrii biroului electoral.  🚩 Distribuirea acestora se asigură de către personalul tehnic auxiliar al BESV, însă, ținând cont că legea nu aduce completări suplimentare, fii atent la cine este, unde stă în localul secției de votare și ce face persoana căreia îi este dată această sarcină. La rândul lor, și membrii personalului tehnic și din personalul de pază trebuie să poarte mască.  Pe parcursul votării sunt aplicabile și celelalte prevederi privind prevenirea și combaterea pandemiei, prevederi care se găsesc aici  și aici.  Poți începe și cu aceste două videoclipuri realizate de AEP cu privire la măsurile de siguranță impuse în ziua votului și pe parcursul campaniei electorale: aici și aici.  
Ziua alegerilor începe dimineața, la ora 6:00, când președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri, verifică urnele, cabinele, existența listelor electorale, a buletinelor de vot și a ștampilelor necesare votării, după care închide și sigilează urnele prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare.   🚩 Așadar, în timp ce stai la rând, aruncă o privire la urnă și vezi dacă are aplicată ștampila de control și e sigilată cum trebuie.
În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de delegații și de observatorii acreditați,    🚩 Nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot, mai mult decât timpul necesar pentru votare.   Operatorii de calculator au statut de personal tehnic auxiliar.   Așa cum o să vezi pe parcursul acestui ghid, direct răspunzător de ce se întâmplă în curtea lui este președintele secției de votare, așa că, acesta, pentru a menține ordinea și buna desfășurare a votului, poate apela la jandarmii / polițiștii care, de asemenea, trebuie să se asigure că totul decurge conform legii.
Dacă ești observator acreditar și ți se refuză accesul în localul de vot, legea e de partea ta. Conform art. 98 din Legea 208/2015 cei care refuză să te lase să intri în localul de vot comit o contravenție. 
Alegătorii primesc două buletine de vot: câte un buletin de vot diferit pentru deputați și senatori.   🚩 Ștampila de control a secției de votare se va aplica pe ultima pagină, cea albă.    De curiozitate, dacă vrei să vezi cum o să arate buletinele de la alegerile locale, intră aici.   Modele de ștampile de control:
🚩 În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.   Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
După ce ai intrat în secția de votare (acces care se face civilizat, în funcție de numărul de cabine), ești rugat să prezinți actul de identitate, respectiv documentul de identitate, operatorului de calculator.    Rolul introducerii codului numeric personal în sistem (SIMPV) este acela de a monitoriza prezența la vot a alegătorilor și de a preveni votul ilegal.    Dacă alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secția de votare respectivă, sistemul semnalează dacă:  
  • persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
  • persoana care s-a prezentat la vot și-a pierdut drepturile electorale;
  • persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secție de votare;
  • persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă și are domiciliul în raza teritorială a secției de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reședință;
  • persoana care s-a prezentat la vot și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin.
  🚩 Așadar, este cineva care votează fără a prezenta actul de identitate? Dacă i se înmânează un buletin de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate, fapta e contravenție. 💰   Dacă există persoane care votează fără a avea acest drept, votează de două sau mai multe ori sau un alegător introduce în urnă mai multe buletine de vot decât are dreptul, fapta este infracțiunea de fraudă electorală. 

^ Mergi sus, la cuprins

Incidente care pot apărea

În cazul în care apare o astfel de situație nu se poate suspenda sau întrerupe votarea iar operatorul de calculator / membru al biroului electoral desemnat de președinte va consemna pe suport electronic sau de hârtie, după caz, CNP-ul alegătorilor și ora la care s-au prezentat la vot;
Atât candidații, cât și alegătorii au dreptul să conteste identitatea unei persoane care vrea să voteze. Președintele secției de votare stabilește identitatea acestuia prin orice mijloace, iar, în cazul în care contestația este întemeiată, președintele îl oprește de la vot pe alegătorul consemnat și consemnează acest lucru într-un proces verbal și sesizează poliția;
Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea dar doar pentru motive temeinice și, mai mult, durata acesteia nu poate depăși o oră. Dacă se suspendă de mai multe ori votarea, durata tuturor suspendărilor nu poate depăși două ore. În orice caz, trebuie să apară un afiș pe ușa localului cu cel puțin o oră înainte care să anunțe suspendarea.   
  • Chiar dacă se suspendă votarea membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în același timp iar urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului rămân sub pază permanentă;
  • Dacă ești observator sau reprezentant al mass-mediei nu poți fi obligat să părăsești sala pe timpul suspendării votării;
Regula este că prezența oricărei persoane în cabina de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Altfel, fapta constituie contravenție.     Ca în cazul (aproape) oricărei reguli, există și excepții:
  • În cazul în care un alegător, din motive temeinice, nu poate să voteze singur are dreptul să fie ajutat de un însoțitor pe care el în alege. Însoțitorul nu poate fi o persoană acreditată, un membru al biroului electoral al secției sau un candidat. Președintele constată motivele temeinice în acest caz. Spre exemplu, persoana în cauză este nevăzătoare. 
  • O excepție pe care nu o găsești în lege dar am întâlnit-o în practică sunt copiii curioși care intră cu părinții în cabina de vot. Credem că legea trebuie interpretată în spiritul ei și nu în litera sa: așa că nu vedem cum un copil de 9 ani ar putea să influențeze votul părintelui dacă intră, din curiozitate, cu el în cabină. Să nu fim mai zeloși decât legea, dar, evident, în cazul în care o astfel de suspiciune ar putea apărea, credem că legea are întâietate. 
⚠️ Este contravenție și fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot de către alegători în timp ce își exercită dreptul de vot. Dacă oamenii vor să-i îndemne pe alții să iasă la vot, noi recomandăm clasica fotografie cu timbrul autocolant pe care scrie VOTAT de pe spatele buletinului. 
Vezi art. 98, lit. a) din Legea 208/ 2015;
Pe durata votării astfel de însemne sunt interzise și purtarea lor constituie contravenție. Roagă-i frumos să le înlăture!
Uneori asta poate fi doar o simplă eroare, tocmai pentru că radierea persoanelor decedate nu s-a făcut din oficiu. Cu toate acestea, ce poți face tu dacă observi vecini sau rude decedate prin lista electorală este să ceri radierea acestuia, primarului UAT în a cărei rază teritorială persoana decedată a avut ultimul domiciliu sau doar să faci o sesizare cu privire la existența unei persoane decedate pe lista electorală.

^ Mergi sus, la cuprins

Urna Mobilă

Alegătorii care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscriși într-un extras din listele electorale de la secția de votare respectivă. Urna mobilă este pusă la dispoziție pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate. În cazul în care persoanele care se află într-o astfel de situație ele trebuie să facă o cerere scrisă (însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate), cerere pe care, ulterior,  președintele biroului electoral al secției de votare o poate aproba.  Cererile trebuie depuse fizic, la sediul biroului electoral al secției de votare, cel târziu sâmbăta dinaintea alegerilor, între orele 18 și 20. În premieră, la aceste alegeri, cererile se pot face și la birourile de circumscripție sau la oficiile electorale. Procedura nu menționează faptul că cererile se pot transmite online. În cazul în care cererea este aprobată, o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral este desemnată să se deplaseze cu urna specială și cu materialul necesar votării - ștampila cu mențiunea "VOTAT" și buletine de vot - la locul unde se află alegătorul. Împreună cu membrii desemnați ai biroului merge și polițistul / jandarmul care asigură paza secției de votare.  🚩 Dacă ești observator mobil și președintele biroului secției de votare îți îngăduie să te alături echipei care merge cu urna mobilă, poți fi atent la următoarele lucruri:
  • Votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de președintele biroului electoral de pe lista electorală permanentă, copia listei electorale complementare sau de pe lista suplimentară existente la secția respectivă;
  • Extrasul se semnează de către președinte și se ștampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secție;
  • Pot vota cu urna mobilă numai persoanele care domiciliază în localitatea sau sectorul municipiului București în care se află secția de votare;
  • Înainte de a se pleca cu urna mobilă, CNP-urile alegătorilor care au făcut cerere sunt preînregistrate în SIMPV, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei, pe baza semnăturilor din extrasul despre care vorbeam mai sus;
  • De asemenea, o altă formalitate care trebuie îndeplinită, este ca președintele biroului să solicite operatorului de calculator să verifice ca nu cumva persoanele respective să nu mai fi votat o dată, în aceeași zi;
🚩 Dacă urna mobilă este încredințată altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiții decât cele prevăzute de lege, fapta este infracțiune. ⚠️ Important de reținut: persoanele infectate cu noul coronavirus - atât cele aflate în carantină sau izolare, cât şi cele din spitale - vor putea vota la alegerile locale folosind urna mobilă. Vezi și Decizia BEC nr. 40/27.10.2020 privind exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, care poate fi accesată aici

^ Mergi sus, la cuprins

III. Ce se întâmplă în spatele cortinei

Unul dintre cele mai interesante evenimente din zi este - evident - numărarea voturilor. Procedura este destul de minuțioasă și trece prin mai multe etape, condusă de președintele biroului electoral, în prezența celorlalți membri ai biroului electoral. Astfel, președintele biroului electoral:
  • Verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare și introduce ștampilele cu mențiunea „VOTAT” într-un plic care se sigilează prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare. Dacă lipsește ceva din aceste elemente, acest lucru trebuie să apară în procesul verbal făcut odată cu numărarea voturilor. 
  • Tot el anulează și buletinele de vot neîntrebuințate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a mențiunii „ANULAT” și aplicarea ștampilei de control a secției de votare; în cazul în care există pachete intacte cu buletine de vot, mențiunea „ANULAT” se înscrie o singură dată pe pachetul respectiv și se aplică o singură dată ștampila de control a secției de votare. Și aceste buletine anulate vor fi menționate în procesul verbal de la sfârșit. 
  • Stabilește numărul alegătorilor înscriși în lista electorală permanentă. Pe aceste liste nu trebuie să apară ștersături, modificări sau completări, altele decât cele rezultate din aplicarea unor situații pe care le acceptă legea.
  • Stabilește numărul alegătorilor prezenți la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe listele electorale existente în secția de votare.
  • După desigilarea urnei se numără voturile găsite în urnă, evidențiindu-se separat voturile valabil exprimate.
  • Citește cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidați care a fost votată sau, după caz, numele și prenumele candidatului independent.
  • După numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare încheie un proces-verbal, în două exemplare originale.
🚩 Bine de știut: operațiunea de numărare a voturilor va fi înregistrată audio-video, în mod neîntrerupt, lucru de care se vor ocupa operatorii de calculator. 
Sunt nule buletinele de vot pe care:
  • Nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare;
  • Buletinele au alt model decât cel legal aprobat;
  • Buletinele pe care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara patrulaterelor;
    • 🚩 Votul este valabil în cazul în care, deși ștampila aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă.
  • Sunt voturi albe buletinele care nu au aplicată ștampila "VOTAT"
  • 🚩 Buletinele de vot nule și voturile albe nu intră în calculul voturilor valabil exprimate

^ Mergi sus, la cuprins

IV. Contravenții

^ Mergi sus, la cuprins

  • a) încălcarea prevederilor art. 49 alin. (2); înscrierea, cu bună știință, a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, efectuarea de înregistrări sau radieri în Registrul electoral, cu încălcarea legislației în vigoare;
  • b) neefectuarea înregistrărilor ori a radierilor în Registrul electoral la termenele stabilite potrivit prezentei legi;
  • c) efectuarea de operațiuni în Registrul electoral sau în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;
  • d) încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea propunerilor de candidaturi;
  • e) refuzul de a pune la dispoziția agenților constatatori prevăzuți la art. 99 documentele și actele necesare efectuării controlului;
  • f) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;
  • g) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afișate sau a oricăror altor afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;
  • h) nerespectarea dispozițiilor art. 49 alin. (4); nerespectarea dispozițiilor art. 79;
  • i) acceptarea de către un cetățean a candidaturii în mai multe circumscripții electorale sau atât pentru Senat, cât și pentru Camera Deputaților, cu excepția candidaturilor propuse de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale;
  • j) nerespectarea deciziilor și hotărârilor birourilor și oficiilor electorale; nerespectarea hotărârilor, deciziilor și instrucțiunilor Autorității Electorale Permanente;
  • k) nerespectarea dispozițiilor legale privind actualizarea delimitării secțiilor de votare;
  • l) nerespectarea dispozițiilor art. 65 alin. (2)-(6), art. 66-75, art. 77 și 78 de către alte persoane decât radiodifuzori;
  • m) tipărirea fără drept de buletine de vot, cu excepția specimenului anulat pus la dispoziția competitorilor electorali;
  • n) refuzul de a permite accesul în secția de votare al candidaților, al persoanelor acreditate, al membrilor birourilor și oficiilor electorale și al reprezentanților Autorității Electorale Permanente să asiste la desfășurarea operațiunilor electorale;
  • o) refuzul de a se primi și înregistra o sesizare, întâmpinare, contestație sau plângere scrisă înaintată în conformitate cu prevederile prezentei legi;
  • p) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;
  • q) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot și a ștampilei de votare;
  • r) neaplicarea pe actul de identitate a ștampilei cu mențiunea "VOTAT" sau a timbrului autocolant, precum și reținerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare;
  • s) întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;
  • t) încălcarea prevederilor art. 16; continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, o anumită alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale ori un candidat independent;
  • u) purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare sau de către persoanele acreditate de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;
  • v) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligației de a participa la activitatea acestor birouri;
  • w) refuzul președintelui biroului electoral sau al locțiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor prezentei legi;
  • x) încălcarea de către asociații, fundații și instituții mass-media românești a condițiilor prevăzute de lege pentru desemnarea observatorilor interni și a reprezentanților instituțiilor mass-media;
  • y) încălcarea de către persoanele acreditate a prevederilor art. 90;
  • x) încălcarea prevederilor art. 81 alin. (5);
  • z) încălcarea prevederilor art. 88, 92 și 93.

V. Infracțiuni

^ Mergi sus, la cuprins

Infracțiune Pedeapsă
Împiedicarea exercitării drepturilor electorale (1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. (2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Coruperea alegătorilor (1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice.
Frauda la vot (1) Fapta persoanei care votează: a) fără a avea acest drept; b) de două sau mai multe ori; c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează utilizarea unei cărți de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.
Frauda la votul electronic Tipărirea și utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Violarea confidențialității votului (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă. (2) Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.
Nerespectarea regimului urnei de vot (1) Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiții decât cele prevăzute de lege se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.
Falsificarea documentelor și evidențelor electorale (1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă. (la 01-02-2014, Alin. (2) al art. 391 a fost modificat de pct. 35 al art. 245 din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012. ) (3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obținute în secțiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (4) Cu aceeași pedeapsă se sancționează introducerea de date, informații sau proceduri care duc la alterarea sistemului informațional național necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.