Olga Popescu

2016, parlamentare, Brașov.

Pentru că mergeam acasă să votez, am profitat de ocazie să văd cum merg alegerile. Cele 3 secții din orașul Brașov unde fusesem repartizată erau tare liniștite. M-am trezit devreme, am văzut cum s-a deschis secția, am colindat școala respectivă în lung și în lat căutând afișe electorale și apoi am hotărât să încerc să văd cum stă treaba în mediul rural. Mă așteptam la riposte din partea președinților de secție, priviri conspirative și întrebări de genul „cine te plătește”. Însă nu a fost deloc așa. În Hărman țin minte că erau numai tineri în secție și știau bine ce să facă. Într-o altă secție cântau colinde și mi s-a oferit cozonac. Într-o altă secție o pisică observa alături de mine de pe un scaun. Nu mă așteptam să fie așa de liniștit și corect totul, cumva am rămas dezamăgită pentru că mă așteptam să văd probleme. Dar nici măcar o secundă nu m-am plâns că nu am ce probleme să observ.

2019, prezidențiale, Teleorman

Azi am vazut multe. Vot cu gust de parizer, cutie de promotii pe post de urna mobila, case din chirpici, sateni cu colectii de pasari colorate, tutun de casa, certuri cu tipete, rasete si caterinca. Recomand urna mobila oricarui observator. Recomand observarea de vot. Descoperi Romania si iti flexezi si muschiul civic, cum zic omuletii de la Funky Citizens.
Vot tata, nu troc.
Hai succes la turul doi.